Încrederea...



Încrederea...

Încrederea este un cec în alb pe care îl semnăm oamenilor care doresc să facă un credit la banca noastră de sentimente și astfel fiecare dintre noi devine bancherul celui mai valoros tezaur – inima proprie. Unii cu spirit anteprenorial, sunt mai prudenți: calculează la sânge dobânzile, fac simulări încercând să aprecieze pierderile și să limiteze efectele, pregătesc toată documentația pe care ar trebui să o citești și apoi să o semnezi ca o confirmare în fapt a tuturor beneficiilor ulterioare pe care ai putea să le obții de la inima lor. Însă prea multă birocrație nu face decât să te ajute să renunți, pentru că nimeni nu are nevoie de sentimente ”ambalate”! Alții, optimiști și cu o doză generoasă de infantilitate – calități și nu defecte – oferă direct fără acte și asigurări suplimentare codul de acces al seifului tuturor celor care vor un împrumut fără dobândă și fără termen de rambursare.
Așa se nasc călăii și victimele încrederii! Unii o ucid din prea multe calcule, alții o pierd epuizată de prea multă dărnicie!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu